Vizitele de lucruAceasta trebuia să arate corespunzător, astfel că ea era costumată fie în straie populare, în mediul rural, fie în haine de lucru, sau de ceremonie în mediul urban.Dacă la început vizitele erau colective, treptat delegaţia de partid şi de stat este înlocuită un singur personaj, respectiv liderul Partidului Comunist Român, iar după bicefalizarea puterii politice (1974) de cuplul Ceauşescu.Lozincile scandate au evoluat şi ele în aceeaşi direcţie: de la “Trăiască România Socialistă”, la “Ceauşescu şi Poporul”, “Ceauşescu, P.C.R.”, “Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres”.
Un alt parametru care suferă modificări în timpul vizitelor de lucru este durata acestora. Dacă la început ele ţineau trei sau cinci zile, în anii ’80 rareori durau mai mult de o zi. Schimbări au survenit şi în privinţa mijloacelor de transport utilizate pentru a ajunge la obiectivele ce urmau a fi vizitate. Astfel, trenul, maşina vor fi înlocuite pentru operativitate cu elicopterul, devenit simbolul vizitelor lui Ceauşescu.Cu predilecţie erau vizitate întreprinderile industriale, alte ctitorii gigant, C.A.P.-urile, I.A.S.-urile. Instituţiile de învăţământ superior erau vizitate cu prilejul deschiderii anului universitar.
Vizitele de lucru au reprezentat un mijloc de manifestare a cultului personalităţii. S-a născut şi a fost întreţinut mitul conducătorului multi – competent
Cristina Petrescu, Vizitele de lucru un ritual al “Epocii de aur”, în Miturile Comunismului Românesc, coordonator Lucian Boia, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1997.
